Când vedem că toţi aceia care vorbe mai aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă.

Vă sună cunoscut? Şi nu vorbesc aici cu liota de agramaţi prostălăi, care scriu  ieşti şi măta şi care pupă în fund orice premier, chiar dacă e doar o ţaţă cu machiaj cât polistirenul de 10 şi cu o cultură generală încropită din Suleyman Magnificul.

Poporul ăsta e condamnat la Eminescu. Scrisoarea a treia a fost, este şi va rămâne chintesenţa vieţii politice, politică susţinută la greu de analiştii de cârciumă din Fierbinţi şi de bugetarele plesnind de privilegii şi mari comentatoare la coafor.

Uitaţi-vă anul acesta cum s-au perindat pe la televiziuni şi au aruncat cu vorbe mari. Au ajutat poporul, au mărit lefurile şi pensiile.  Dacă ar ştii strada cât şi-au tras ei parandărăt, căsoaie, limuzine, proprietăţi, firme şi blocuri ridicate. Credeţi că ei stau să aştepte Pilonul 2 la pensie? Credeţi că toţi politicienii pe care-i înghiţiţi pe nemestecate la Antene şi B1-uri se zvârcolesc noaptea de grija poporului? Sunteţi copii?

Nici copiii nu cred gogoşile care-i hipnotizează pe idioţii care se mai încolonează îmbrăcaţi în alb, zece la un steag, 100 la o lozincă. Au trecut degeaba 29 de ani de la comunism pentru turmele care s-ar duce şi mâine la chemarea partidelor, oricare ar fi alea, să facă coregrafii pe stadioane, formând entuziast literele partidului care e la putere. Literele prostiei din capul lor.

Asta în timp ce marii conducători fac coadă în showroom-uri de maşini de fiţe, ca să-şi cheltuiască banul primit din contracte fără licitaţie, pe firmele complicilor. Sau cumpără terenuri  pe care să le revândă statului la exproprieri dirijate, cu preţuri de 10 ori mai mari. Sau îşi trag singuri case în strada Măgureanu sau pe Bălcescu în Sibiu. Sau insule, ferme de porci şi păduri. Credeaţi că e vreo diferenţă între ei?

Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă

Chintesenţă de mizerii, de la creştet până-n talpă.
De ce ? Fiindcă ei pot. Ei nu sunt ca şobolanii care-i votează sau nu. Care aşteaptă cuminţi, în faţa televizoarelor 100 de lei în plus la pensie şi 200 în minus la inflaţie.
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bălbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii ăstei naţii!

Eminescule, tu chiar ne-ai cunoscut găgăuţii de Videle, guşaţii –şoferii infractorului Voicu, hoţii care e pun taxe ilegale de poluare, le scot şi ne bâlbâie altele?
Singura problemă ar fi, maestre, la Ţepeş.

Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large, cu de-a sila să-i aduni
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni.

Problema e că miniştrii, însemnaţi cu pata putrejunii de natură,  au ajuns atât de puternici, încât au deschis uşa temniţelor largi şi au dat drumul nebunilor înapoi pe stradă şi mişeilor în Parlament.